Aş vrea, ca cei ce mai "cetesc" pe aici ce mai "criu" eu, sa nu fie supărati că nu au mai "cetit" nemic in ultima vreme de pe blog-ul meu. Aş cere scuze celor care mai caută, să vadă ce a mai făcut "radianbike", dar nu ştiu cui să-i atribui aceste scuze.
Ar fi multe de scris.
Printre altele au fost multe plimbări Brăila - Galaţi, pe care le-am făcut şi nu am mai scris despre ele, and many more.
De vreo 3 sau 4 ori când am plecat de la cămin spre Brăila, pe dig, mereu îmi aduceam aminte că nu am mai scris cam de multişor pe "aicilea". Defapt, care ar fi motivul pentru care îmi aduceam aminte că nu am scris de "demult"? Cam în ultimele 5 plimbări Gl-Br-Gl, am găsesc multe dead animals, vieţuitoare cum ar fi: şerpi mai mici, mai mari; broaşte ţestoase călcate de maşini; multe broaşte de baltă tapetate pe asfalt; melci; nu mai zic the dogs....Îmi aduc aminte că odată când am venit de acasă spre cămin, debea intrasem pe dig şi într-o curbă am văzut o broască ţestoasă cu roţile în sus exact pe linia continuă dintre benzi. A fost cam demoralizantă imaginea, dar a trecut repede.
Dacă mai zic şi faza cu "Radian nu vrei să mergem pe 1 mai la mare cu bicla?", o să comenteze Răducu ceva.
Am plănuit cu Răducu să merem cu biclele la Mamaia. Planuri peste planuri, ce şi cum facem, cu cortul, luăm şi fetele cu noi, treaba bună, planul excelent. Ce mai încolo şi încoace, eram foarte entuziasmat de ideea aceasta. Până aproape de 1.05 a început să scârţâie planul, că dacă e să fie lucrul ăla ce facem, ca până la urmă am rămas acasă deoarece fata lui Răducu "nu a putut să meargă". Acesta a fost motivul pentru care am dormit acasă în pat în loc să dorm pe malul mării în cort.
Nu ştiu ce să cred despre mine?
Eu de obicei mă "îmbăt" cu planul pe care-l fac legat de o tură cu bicla, iar atunci când nu ajung să execut plimbarea planificată, parcă cade cerul pe mine.
Nu mai comentez că nu are rost...
Acesta a fost sper ultimul plan pe care-l fac şi pe care nu-l finalizez în nici un fel.
Un motiv pentru care nu am mai scris nimic, a fost pentru că nu ştiu din ce motiv kilometrajul meu de pe biclă începuse să-mi arate o viteză mai mică ca de obicei. Viteza mea de croazieră (viteza mea medie pe care o obţin atunci când parcurg distanţe între 90-150 km pe zi) este de 20-22 km/h.
Plecasem aproape de înserat de la Lacul Sărat, am pedalat, am ieşit din sat, eram puţin obosit, m-am uitat la afişazul kilometrajului, cică 16.5 km/h ( pedalam cu viteza mea constantă, care trebuia să fie 20km/h). Am pedalat mai tare cică debea 18 km/h. Pentru a putea trage o concluzie am pedalat de am ajuns şi la viteza de 20 km/h, pedalam exact ca la o viteză de 33-35 km/h. Concluzie: s-or fi schimbat inchii singuri.
Şi de atunci am mers cu o viteza medie de 17 in loc de 20 si tot asa.
Nu puteam sa scriu pe blog ca am facut de acasă 100 de minute in loc de 70 de minute, că am avut o viteză medie de 15 km/h în loc de 19 km/h şi tot aşa.
Duminică am plecat acasă cu bicla şi după ce am ieşit din cămin am resetat kilometrajul. Concluzia mea precoce în legătură cu schimbarea inchilor singuri, a fost adevărată. Eu aveam fixaţi 16 inchi în loc de 26. După această mutare pe tabla de şah, am revenit la stilul meu de pedalat, adica 20-22 km/h.
Am mai făcut şi 2 greşeli de circulaţie care puteau să mă coste cu cel puţin 2 picioare rupte şi multe altele, dar pe le voi descrie puţin mai încolo (sper să nu mă răzgândesc până le voi scrie).
marți, 11 mai 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
mmda....atac direct la persoană ..Ştiu "mea culpa" (cred că aşa se scrie) iată că ÎMI CER SCUZE în mod oficial pentru eşecul de 1 Mai, pentru planurile care din "mers cu bicla la mare" au involuat în "mers cu trenul la mare" şi mai apoi au involuat în "mers nicăieri" ... :-ss
RăspundețiȘtergeremmmhmm. Ştiu că nu prea a picat bine toată treaba asta, şi mie mi-ar fi plăcut să fi fost la mare, dar asta e. De acum nu mai zic nimic de planuri de plecare, ci pur şi simplu îţi zic că plecăm mâine (sau plec mâine...nu ştiu dacă vei dori sau nu să mă însoţeşti)
bine....şi pe la Brăila tre să ajung, dar după cum vezi weekendurile le cam pierd ba cu studiu, ba, ca în cazul acesta cu plecatul acasă...
Gata, am tăcut... dar optimist tot rămân